Senatul a respins proiectul care ar fi permis adolescenților de 16 ani să ceară singuri consiliere psihologică
Senatorii au votat împotriva inițiativei USR privind accesul elevilor de la 16 ani la consiliere psihologică fără acordul părinților. Proiectul merge la Camera Deputaților, for decizional.
Senatul a respins proiectul de lege care ar fi permis adolescenților de cel puțin 16 ani să solicite singuri consiliere psihologică, psihoterapie și sprijin psihopedagogic, fără acordul părinților, relatează Edupedu, publicat pe 28 octombrie 2026. Inițiativa, cu Senatul ca primă cameră sesizată, ajunge acum la Camera Deputaților, pentru dezbateri și vot final.
Cine a propus legea
Proiectul a fost depus de parlamentarii USR Ruxandra Cibu Deaconu, Cynthia Păun și Sorin Șipoș. Într-un comunicat, USR a transmis că senatorii PSD și AUR „nu par să înțeleagă că un adolescent nu devine adult peste noapte, la 18 ani”.
Ruxandra Cibu Deaconu, secretară a Comisiei pentru sănătate a Senatului, a spus în plen că legea are garanții: psihologul verifică dacă tânărul înțelege ce solicită, iar părinții sunt anunțați imediat ce apare un pericol. „Nimic din lege nu-i scoate pe părinți din viața copiilor”, a declarat ea.
Senatoarea Cynthia Păun a arătat că pentru mulți copii consilierul școlar este singurul specialist accesibil, iar un consilier are în grijă peste 750 de elevi.
Susținere și avize
Potrivit sursei, proiectul a avut sprijinul scris al Ministerului Sănătății și al Ministerului Educației, precum și avize favorabile de la Guvern, Consiliul Economic și Social (CES) și Consiliul Legislativ. Consiliul Național al Elevilor și 42 de organizații și grupuri civice au cerut public adoptarea lui.
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că actuala condiționare de acordul reprezentanților legali poate bloca accesul la ajutor, mai ales în mediul rural, unde serviciile de sănătate mintală sunt limitate și există stigmă față de mersul la psiholog.
Observațiile CES
CES a sprijinit principiul, dar a cerut modificări. Consiliul consideră prea restrictivă formularea „abuz sever” și vrea ca specialistul să raporteze și neglijarea, exploatarea, violența domestică sau sexuală, traficul ori bullyingul grav. Cere și protejarea strictă a vieții private a adolescentului.
CES propune eliminarea „evaluării capacității cognitive”, pe care o vede ca pe o posibilă barieră birocratică, și înlocuirea ei cu obligația psihologului de a explica minorului, pe înțelesul lui, natura serviciului și limitele confidențialității.
Ce prevedea proiectul
Specialistul ar fi avut obligația să informeze imediat părinții și, după caz, autoritățile, în caz de risc iminent de autovătămare sau de vătămare a altora, abuz sever ori suspiciunea unei afecțiuni care cere intervenție medicală.
Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Educației ar fi modificat normele metodologice în 90 de zile de la intrarea în vigoare. Articolul privind accesul elevilor la cabinetele de asistență psihopedagogică din școli ar fi intrat în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Sursa: Edupedu.
Foto: Peterwchen, CC BY 4.0, via Wikimedia Commons, cropped. Scris cu AI
