Raport CEAE: România, la coada Europei la PISA, iar alte țări au trecut la predarea științelor prin investigație
Centrul de Evaluare și Analize Educaționale susține că statele europene cu progrese la PISA au schimbat modul de predare a științelor, iar România nu a făcut modificări sistemice. Analiza a fost prezentată pe 29 octombrie 2026.
România se află de 20 de ani printre ultimele state din Uniunea Europeană la testele PISA, iar alte țări au schimbat modul în care predau matematica și științele, arată o analiză a Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE), relatată de Edupedu. Documentul, intitulat „Ce s-a întâmplat în școlile din Europa în ceea ce privește științele exacte”, a fost prezentat la un eveniment organizat de CEAE pe 29 octombrie 2026.
Ce susține analiza
Raportul pornește de la rezultatele PISA 2025 și contestă ideea că scăderea performanțelor elevilor români se explică suficient prin tendința generală din țările OECD. Potrivit autorilor, în multe state UE au existat progrese semnificative până în 2018 inclusiv, ceea ce nu s-a întâmplat și în România. CEAE amintește că și România a avut perioade de creștere, între 2009 și 2012, cu 14 puncte la matematică și 18 la științe, dar insuficiente pentru a ieși din grupul celor mai slabe sisteme din UE.
Învățarea prin investigație
Una dintre schimbările identificate este metoda Inquiry-Based Learning (IBL), introdusă în diferite forme în Belgia, Danemarca, Estonia, Germania, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia și Suedia. Elevii pornesc de la întrebări și situații concrete, formulează ipoteze, investighează și ajung, cu sprijinul profesorului, la înțelegerea conceptelor. Estonia a introdus metoda în 2010.
CEAE precizează că legătura dintre această metodă și rezultatele bune la PISA nu dovedește că ea este singura cauză: contează și pregătirea profesorilor, curriculumul, evaluarea, resursele și condițiile sociale ale elevilor.
Inițiative europene
Un raport la nivelul Comisiei Europene din 2007 recomanda trecerea către metode inductive. Din 2010, Comisia a finanțat programe precum Fibonacci, Mascil, PRIMAS și Assist-me. Autorii susțin că „instituțiile publice din țara noastră n-au demarat în sistemul de educație schimbări de tipul celor făcute în țările europene”, iar oportunitățile oferite de Comisie după 2010 nu au fost valorificate.
Monitorul educației și formării 2025 al Comisiei Europene, citat de CEAE, indică drept explicații posibile accentul pe aspectele teoretice și lipsa formării cadrelor didactice în pedagogii precum învățarea bazată pe investigație sau pe proiecte.
Evenimentul de pe 29 octombrie
La întâlnire s-au discutat și unități de învățare de fizică refăcute pentru programa de gimnaziu. Au participat membri ai Asociației „Comunitatea Fizica Altfel”, iar printre cei care au intervenit se numără Anca Borza Popovici, Mihai Fârtat, Daniela Nane, Cristina Nicolăiță și Diana Maria Coman.
În 2020, CEAE a publicat raportul „Harta educației științifice bazate pe investigație în Europa”. Noua analiză reia tema în contextul PISA 2025. Raportul nu face o evaluare a tuturor inițiativelor de acest tip din România, iar concluziile privind absența schimbărilor se referă la politicile sistemice.
Sursa: Edupedu.
Foto: markusspiske / Pixabay. Scris cu AI
