Elev din conducerea CNE: unii profesori spun la clasă cu cine să voteze
Vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor, Ștefan Ioniță, spune că unii profesori își exprimă opțiunile politice chiar la orele de română sau matematică. Declarațiile, făcute în podcastul „Lume bună”, au fost relatate de Edupedu.

Vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor (CNE), Ștefan Ioniță, a semnalat că există profesori care le spun elevilor, în timpul orelor, cu ce partid ar vota sau de ce ar trebui să voteze. Informația a fost relatată de Edupedu, care citează o intervenție a acestuia în podcastul „Lume bună”.
Ce a spus reprezentantul elevilor
Întrebat dacă elevii din clasele a XI-a și a XII-a așteaptă să împlinească 18 ani pentru a merge la vot, Ioniță a răspuns că interesul este redus. După spusele lui, unii tineri votează de dragul părinților sau sub influența profesorilor.
„Și e foarte ciudat ca tu, la o oră de română sau matematică, să începi cu opinia unui profesor mai în vârstă care-ți spune cu ce ar trebui tu să votezi”, a afirmat el. Ioniță a făcut referire la alegerile desfășurate recent. Moderatoarea a intervenit spunând că „în școală nu se face politică”.
Numirile politice din învățământ
Vicepreședintele CNE a vorbit și despre numirile politice în funcții de conducere. El a spus că elevii sunt îngrijorați de încercarea, din partea Ministerului Educației, de a normaliza astfel de numiri prin Raportul QX, mai ales la inspectorate. Ioniță a afirmat că există mulți directori numiți politic, ceea ce „dăunează în mod direct educației”.
El a legat situația de încrederea tinerilor în vot: dacă opinia elevilor nu este luată în considerare nici în chestiuni mici, se întreabă de ce ar fi luată în seamă la scară largă. Ioniță a recunoscut că la ultimele alegeri rata tinerilor votanți a crescut, dar a spus că rămâne foarte scăzută.
Contextul: Raportul QX și detașările
Raportul QX a fost publicat la 19 mai 2025 de fostul ministru al Educației Daniel David. Documentul propunea ca inspectorul general și adjuncții săi, în număr redus, să fie numiți politic, iar celelalte funcții de inspector să fie ocupate prin concurs. Propunerea a fost criticată pentru riscul de a legitima influența partidelor asupra administrației școlare.
Edupedu amintește că a documentat mai mulți ani ocuparea funcțiilor prin detașări, fenomen numit „Pixiada”. Potrivit datelor Ministerului Educației citate de publicație, în 2026 aproape 5.800 de directori și directori adjuncți conduceau școli prin detașare. Ultimul concurs pentru inspectorii școlari generali și adjuncți a avut loc în 2017, iar mandatele au expirat în 2021.
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 interzice activitățile de natură politică în unitățile de învățământ. Interdicția nu se aplică temelor despre democrație, alegeri sau participare civică, abordate în scop educațional.
Sursa: Edupedu.
Foto: WOKANDAPIX / Pixabay. Scris cu AI



